Tipuri de parfumuri: eau de cologne, eau de toilette, eau de parfum, extrait

Scris de Onisim Roman · Co-fondator ORYN

Publicat 2 iulie 20266 minute de citit

Diferența dintre tipurile de parfum stă într-un singur număr: cât ulei parfumat se află dizolvat în alcool. Eau de cologne se așează de obicei între 2 și 5%, eau de toilette între 5 și 15%, eau de parfum între 15 și 20%, iar extrait de parfum, numit și parfum pur, pornește de la circa 20% și urcă spre 30%. Cu cât concentrația e mai mare, cu atât compoziția stă mai aproape de piele, mai mult timp, cu mai puține pulverizări. Denumirile acestea nu sunt însă protejate de lege: sunt convenții ale industriei, nu categorii verificate de cineva, așa că același nume poate acoperi formule foarte diferite. Singurul lucru de pe ambalaj care nu se poate interpreta este lista de ingrediente. ORYN face un singur produs, un Extrait de Parfum de 50 ml, la 25% concentrație.

Ce înseamnă concentrația

Un parfum are două părți: concentratul parfumat, adică amestecul de materii prime care poartă mirosul, și alcoolul în care acesta este dizolvat. Concentrația spune ce proporție din lichidul din sticlă este concentrat. La 25%, un sfert din conținut este compoziția propriu-zisă, iar restul este purtătorul care o duce pe piele și o lasă să se deschidă.

Numărul acesta nu este o notă de calitate. O compoziție bine construită la 12% poate fi mai frumoasă decât una neglijentă la 28%. Ce spune concentrația este altceva: cât material ai pe piele după o pulverizare și, prin urmare, cât de aproape stă parfumul și cât timp rămâne acolo.

Cele patru clase, pe rând

  • Eau de cologne (2-5%). Cea mai diluată formă din uz curent. Deschideri citrice și aromatice, senzație de prospețime imediată, durată scurtă. Se folosește generos, adesea după duș, și se reînnoiește peste zi.
  • Eau de toilette (5-15%). Clasa cea mai răspândită. Deschiderea e limpede și vizibilă, iar compoziția se estompează treptat în câteva ore. Alegerea firească pentru birou, căldură sau zilele în care nu vrei să fii precedat de parfum.
  • Eau de parfum (15-20%). Mai densă, cu inima și baza mult mai prezente. Rămâne pe piele bună parte din zi și are nevoie de mai puține pulverizări.
  • Extrait de parfum (de la ~20% în sus). Cea mai concentrată formă. Se poartă în puncte, nu în nori: o atingere la baza gâtului sau pe încheietură e de obicei suficientă. Sillajul e mai strâns și mai intim, iar evoluția se desfășoară lent, pe multe ore.

Intervalele se suprapun la margini, și asta e normal: fiecare casă își stabilește propriile praguri. Un „eau de parfum” de la un producător poate fi mai concentrat decât „extrait”-ul altuia.

Ce se schimbă când crește concentrația

Mai mult concentrat nu înseamnă doar „mai tare”. Se schimbă echilibrul dintre etaje. Materialele volatile, cele care fac deschiderea, se evaporă în același ritm indiferent de concentrație, așa că într-un extrait ele sunt proporțional mai discrete, iar inima și baza ies în față mai repede. De aici vine impresia că un extrait „începe de la mijloc”, mai cald și mai așezat, în timp ce o eau de toilette are o deschidere mai spectaculoasă și un final mai scurt.

Se schimbă și felul în care se poartă. Un extrait cere restrângere: aceeași cantitate care e potrivită pentru o eau de toilette devine mult prea multă. Dacă vrei detaliile despre ce ține un parfum pe piele, le-am adunat separat în articolul despre cât rezistă un parfum pe piele.

Cum îți dai seama ce ai în mână

Eticheta spune clasa, dar nu spune procentul, pentru că nimeni nu e obligat să îl declare. Trei lucruri te ajută mai mult decât numele de pe cutie:

  1. Lista de ingrediente. În Uniunea Europeană, componentele se scriu în ordine descrescătoare a cantității, iar alergenii parfumanți reglementați se declară pe nume. O listă lungă și explicită spune mai mult despre transparența producătorului decât orice denumire comercială. Cum se citește o etichetă INCI e o discuție în sine.
  2. Cum se comportă pe piele, nu pe hârtie. Blotterul arată deschiderea; pielea arată compoziția. Lasă-i câteva ore.
  3. Cât de departe se aude. Un lichid foarte concentrat purtat în puncte poate fi imperceptibil la doi metri și foarte prezent la o îmbrățișare. Nu e o slăbiciune, e o alegere de compoziție.

Unde se așează parfumul ORYN

ORYN face un singur lucru: un Extrait de Parfum de 50 ml, la 25% concentrație, cu o formulă compusă separat pentru fiecare persoană. Concentrația e fixă și nu se negociază, pentru un motiv care nu are legătură cu gustul: dosarul de siguranță al produsului declară limite pentru fiecare material în lichidul final, iar o concentrație variabilă ar face toate limitele acelea să plutească. Un singur procent, verificat o dată, valabil pentru fiecare sticlă.

Fiecare sticlă vine cu lista completă a ingredientelor ei și cu declarația alergenilor calculată pe formula respectivă, nu pe o medie. Paleta din care se compune e publică: o poți vedea în lista de ingrediente, iar drumul de la conversație la sticlă e descris în pagina experienței.

Întrebări frecvente

În general da, pentru că rămâne mai mult material pe piele după aplicare. Dar concentrația e doar unul dintre factori. Compoziția contează la fel de mult: un extrait construit aproape numai din materiale volatile se va stinge înaintea unei eau de parfum așezate pe note grele. Iar pielea fiecărui om se comportă altfel: cea uscată reține mai puțin decât cea grasă. Concentrația mută șansele, nu garantează rezultatul.

Nu. „Eau de toilette”, „eau de parfum” și „extrait” sunt convenții comerciale, nu categorii definite juridic, iar producătorul nu e obligat să publice procentul exact. Legislația europeană a cosmeticelor reglementează cu totul altceva, și mult mai strict: siguranța produsului, lista de ingrediente și declararea alergenilor parfumanți. Așa că denumirea de pe cutie e un indiciu, iar lista de ingrediente e informația.

Mai puțin decât te-ai aștepta. Una sau două atingeri în puncte calde, la baza gâtului sau pe încheietură, sunt de obicei destul pentru o zi întreagă. Merită început cu o singură pulverizare și lăsat o oră: la concentrații mari, diferența dintre suficient și prea mult e de o singură apăsare. Nu se freacă după aplicare, pentru că frecarea grăbește evaporarea deschiderii.

Pentru că fiecare concentrație în plus ar însemna un dosar de siguranță separat, cu limite recalculate pentru fiecare material din paletă. Cu o formulă unică pentru fiecare client, singurul mod în care asta rămâne verificabil este un procent fix. Am ales 25% și l-am fixat acolo, ca fiecare formulă compusă să se încadreze în același plic verificat.